O lume in versuri

Imagination has no limits.Our mind can create beautiful new worlds.

Imnul printesei moarte

E greu sã urci de unul singur

Treptele ce se înmulţesc sub paşii tãi,

Când drumul e tot mai nesigur,

Sub nourii negri şi rãi.

 

Castelul tãu, unde prinţul aşteaptã,

Pare tot mai sus şi mai departe.

In întuneric, niciun gând sau şoaptã

Pânã la tine nu rãzbate.

 

Sã mergi înainte, e mult prea greu,

Inapoi, nu te poţi întoarce;

Dar iatã râpa, aproape mereu

Aşteaptã prinţesa ce nu poate sã urce.

 

Te cheamã, cu glasul ei întunecat,

Iţi spune sã te opreşti din drum,

Braţele sã îţi întinzi spre ea, delicat,

Topind speranţel în scum.

 

Urcuşul greu se topeşte în amurg,

Durerea se pierde în ţipãtul strãin,

Pe dalele de piatrã, visele curg,

Au fost ucise de zâmbetul hain.

 

De veţi întâlni prinţul din castel,

Ce-aşteaptã şi acum prinţesa sã ajungã,

Sã-i spuneţi cã Zeul Morţi a luat-o la el,

Cãci nu a ştiut râpa sã o înfrângã.

 

Plânsetele sale, nimeni nu le aude,

Prinţesa a plecat dincolo de zare,

Unde durere ce fulgerã nu arde,

S-a aruncat în abandonare.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: